„Evenimente culturale responsabile” este un proiect compus din conferință și ateliere tematice privind relația dintre cultură și dezvoltarea durabilă. Acesta s-a desfășurat în zilele de 27 și 28 noiembrie 2019, la Incuboxx Timișoara, fiind parte din programul La Pas/Slowing down, derulat de Asociaţia Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii și Asociația CRIES - Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare.
Conferința Evenimente culturale responsabile: cum să organizezi proiecte creative cu grijă față de oameni și mediu.
- conferință & ateliere tematice despre relația dintre cultură și dezvoltarea durabilă
- prezentare și distribuție a Ghidului pentru evenimente culturale responsabile
- 27-28 noiembrie 2019, Incuboxx, Timișoara
Conferința „Evenimente culturale responsabile” vine în sprijinul actorilor culturali interesați de adoptarea unor măsuri de dezvoltare sustenabilă. Soluții concrete, exemple de bune practici, propuneri de parteneriate, toate aceste subiecte sunt incluse pe agenda evenimentului. Participanții au fost operatori culturali și organizatori de evenimente, alături de persoane resursă din domeniu.
„Mizăm pe acest format, interesant spunem noi, de conferință-atelier, în care experți culturali și din domeniul sustenabilității susțin prezentări specializate, pe care ulterior, imediat, „la cald”, le discută aplicat în cadrul modulelor de ateliere practice.” (Mihaela Vețan, președinte al Asociației CRIES).
În cadrul conferinței s-a prezentat și distribuit gratuit Ghidul pentru evenimente culturale responsabile, un material produs în 2018 tot în cadrul programului La Pas, care se adresează organizatorilor de evenimente culturale, publici și privați, problematizând rolul pe care aceștia îl pot juca în promovarea unei culturi favorabile dezvoltării sustenabile. Ghidul este disponibil și în format electronic pentru toți actorii interesați, fiind propus ca instrument de planificare strategică pentru organizațiile partenere ale Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.
„Chiar dacă un eveniment are, prin definiție, o durată scurtă, când luăm în considerare consecințele sale ne dăm seama că nu este deloc „efemer”. Un eveniment de o anumită amploare generează o paletă de impacturi ecologice, economice, sociale, care își continuă efectele mult timp după ziua încheierii sale oficiale. E ceea ce ne putem aștepta și de la manifestările organizate în cadrul „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021”. Ele vor reuni și vor activa foarte multe persoane, iar acest lucru se va face inevitabil prin consumuri de resurse financiare, umane și naturale, precum și prin utilizarea unei părți semnificative a spațiilor și a echipamentelor urbane.” (Bogdan Gioară, co-autor al Ghidului, președinte al Asociației REPER21)
Expertul cultural Andreea Grecu-Ciupală a prezentat cultura din perspectiva acesteia ca al patrulea pilon al dezvoltării durabile, aducând laolaltă surse și resurse internaționale precum cele produse de United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization – UNESCO sau UCLG – United Cities and Local Governments.
Una dintre prezentări, „Rolul administrației publice în promovarea evenimentelor culturale durabile”, a adus în prim-plan un exemplu de bună practică privind rolul administrației publice în promovarea evenimentelor responsabile – o hotărâre din 2019 a Consiliului Județean Sibiu prin care se interzice obiectele de unică folosință din plastic în cadrul evenimentelor publice.
În ceea ce privește proiectele culturale finanțate din fondurile Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) și posibilitatea includerii de prevederi de sustenabilitate pentru operatorii culturali, doamna director Irina Cios a purtat mai multe discuții cu participanții.
Totodată, au fost intervenții din partea reprezentanților unor deja cunoscute festivaluri și evenimente de anvergură din țară, cum ar fi Festivalul Pelicam – Festival de Film despre mediu și oameni, Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis, Festivalul Plai Timișoara, Jazz in the Park, Jazz in the Street, Art in the Street, Classic Unlimited și BETA – Bienala timișoreană de arhitectură, care va avea pentru ediția 2020 o tematică dedicată responsabilității. Reprezentanți de la Greenpeace România și DeClic – platformă românească de campaigning online și catalizator al valorilor democratice- au inițiat discuții în jurul proiectelor proprii, precum Tabăra de activism (Greenpeace) și Festivalul FânFest.
Experiențe și exemple de bune practici au fost prezentate și de către directorii Festivalului Sustenabilității din Bergamo, Italia.
Conferința a prilejuit și organizarea vernisajului expoziției de colaje Playfood, realizată de artiștii de la Creionetica.
“Colajele ilustrează relația noastră cu mâncare din copilărie și până la maturitate. Deși descoperim că hrana este un lucru serios, care ne poate afecta pozitiv sau negativ sănătatea și mediul în care trăim, actorii implicați în producerea hranei iau parte la un joc periculos. Acest joc de cele mai multe ori nu comunică transparent ce conțin alimentele pe care le produc, îi exploatează pe cei mai numeroși jucători, angajații, și dau șansa unor jokeri să trișeze pe parcurs, obținând cele mai mari beneficii în defavoarea producătorului.”
Context internațional
Summit-ul de pe Rio de Janeiro din 1992 a consolidat 3 piloni ca paradigmă a dezvoltării durabile: socială, economică și de mediu.
Multe voci, inclusiv UNESCO, Summit-ul mondial asupra dezvoltării durabile și cercetători, solicită includerea Culturii în modelul de dezvoltare durabilă, deoarece cultura formează în cele din urmă ceea ce înțelegem prin dezvoltare și determină modul în care oamenii acționează în lume. Conceptul de dezvoltare durabilă este adesea criticat că este în favoarea creșterii, a eficienței și a tehnologizării, deși dezvoltarea poate fi considerată și într-un mod calitativ. Durabilitatea / sustenabilitatea, pe de altă parte, poate fi înțeleasă nu numai ca un obiectiv universal care trebuie atins, ci ca o procedură sau ca o „lume imaginară” în continuă vcxevoluție. Scopul fundamental al guvernării este de a lucra către o societate sănătoasă, sigură, tolerantă și creativă (mai degrabă decât doar una prosperă financiar). Acest lucru înseamnă că administrațiile locale trebuie să promoveze un model de dezvoltare care „să răspundă nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”, precum și să asigure savurarea culturii și a componentelor sale de către toți, și să protejeze și îmbunătățească drepturile cetățenilor - libertatea de exprimare și accesul la informații și resurse. (Culture matters in Sustainable Development; Katriina Soini, University of Helsinki, Center for Environment and Natural Resources Institute, Finland; Joost Dessein, ILVO, Institute for Agriculture and Fisheries Research, University of Ghent, Belgium)
Producători:
- Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană
- Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare
Finanțatori strategici:
- Consiliul Județean Timiș
- Primăria Municipiului Timișoara
Parteneri media:
- Radio România Cultural
- TVR Timișoara
- Modernism.ro
- Green Report
Parteneri:
- Reciproc Café
- Formare Culturală
- REPER21