Ne topim când îi auzim vocea și ne face de fiecare dată plăcere să o vedem, o prezență constantă a scenei timișorene și o artistă completă, Amalia Gaiță va fi cu noi LA PAS! Cântăreață și compozitoare, Amalia s-a remarcat pe scena soul-rock printr-o abordare eclectică, condimentată cu un strop de funk și jazz, totul ”incredibly soulful”, după cum a apreciat Beth Hart după ce i-a văzut unul dintre concerte. Alături de bandul format din Mihai Moldoveanu (bas), Vlad Cotruș (chitară) și Adrian Șchiopu (tobe), Amalia Gaiță a lansat trei materiale discografice: ”Melting Sun”, ”The Grey EP” și “Mimosa”, recent, în 2023. Trupa a urcat pe scene rock, blues, alternative sau chiar jazz. Amalia este și artist vizual, coperta albumului de debut fiind o imagine din proiectul ei foto ”A bird’s year”. “Melting Sun” este o călătorie vibrantă, plină de culoare, interpretată intim printr-o fuziune de jazz-soul-funk-rock alternativ. Cel mai nou album al său, “Mimosa”, este o îmbrățișare între organic și electric, între vechi și nou. Muzica Mimosei, asemenea copacului sub care a fost scrisă, poartă o sensibilitate la atingere – se deschide și se închide, se ascunde și se descarcă electric. Iar „The Grey EP” este un material rock și furtunos, EP-ul fiind lansat sub forma unui “listening party” pe întuneric complet, astfel încât publicul să se poată conecta adânc cu muzica.

Luna Amară cântă de peste două decenii sincer și fără ocolișuri.
Cu un portofoliu live impresionant și o abordare proprie a muzicii rock, cu influențe inclusiv din spectrul metalic și progresiv, formația clujeană continuă să fie relevantă prin mesajele pe care le transmite, prin implicarea socială, profunzimea versurilor și pasiunea cu care urcă pe scenă de fiecare dată. Și au urcat pe scene importante, în festivaluri mari.
În componența Luna Amară se regăsesc în prezent Nick Făgădar (voce, chitară), Mihnea Blidariu (voce, chitară, trompetă), Andrei Boțan (chitară), Sorin Moraru (chitară bass) și Robert Moțoc (tobe).
Formația are în discografie opt albume, lansate începând cu anul 2004: “Asfalt”, “Loc lipsă”, “Don’t Let Your Dreams Fall Asleep”, “Pietre în alb”, “Live la Conti”, “Aproape” și “Nord”.
Cel mai recent single al lor, promovat în acest an, se numește „Nu mai vine nimeni”, iar la final de 2022 băieții au lansat piesa „Ne iubim mai mult când dormim”.

Vom avea – și ne bucurăm – inclusiv folk metal, combinat cu muzică arhaică, cu elemente avangardiste, în Festivalul LA PAS de anul acesta, pentru că alături de noi vine E-an-na! Exprimându-se natural prin cântece folk, modern metal și interpretări unice ale unor piese tradiționale românești mai puțin cunoscute, trupa a adunat fani în toate colțurile Europei. E-an-na a cântat la Wacken Open Air în 2017, a fost favorita publicului la Eurovision România 2022 și a ajuns în trending-ul românesc de pe Spotify și Youtube cu piese precum “Ies”, “Malere”, “Floare de Fier” sau, mai recent, “Toropeală” și “O, Romanița”, care au totalizat milioane de ascultări. Grupul are deja mai multe albume la activ și o comunitate importantă de fani, iubitori de folclor și de rock deopotrivă. “E-an-na” reprezintă o lume metafizică, în care legile universale obişnuite sunt abolite, în care important e doar gândul creativ, pasiunea care ne oferă un motiv real pentru a trăi. Formaţia și-a creat chiar şi un alfabet propriu, adesea folosit pentru versurile şi grafica lor, dar şi pentru logo. Când spunem E-an-na spunem: Andrei “Solomonar” Oltean – voce, fluiere, cimpoi și acordeon (instrumente tradiționale), Roxana Amărandi – voce & vioară, Andrei Piper – chitară, Dragoș Geomolean – chitară bass, Ioana Popescu – clape, Ovidiu “Cio” Ban – chitară și Paul Bucătaru – tobe.

Gustăm din iarba Fiarelor în Festivalul LA PAS 2023 – cântece și jocuri călușărești, dansuri tribale cu centauri, mantre cu hăulituri și ritualuri, balade haiducești, cântări feciorești, hore solare, doine de stâmpărare și cântece de dor, genuri distilate prin mitofolclorul etniilor. Stilul grupului, lansat în 2018, a fost descris ca progressive-ethno-rock. Cristian Chiriac, iniţiatorul proiectului, compozitorul liniilor melodice și scriitorul versurilor, descrie o altă ipostază a muzicii neaoșe – în care trupa abordează neconvenţional instrumentele și pseudoinstrumentele, vocea și procedee precum fluieratul cu noduri pe ritmuri tribale euro-indiene, păstrate sub formă de dansuri și percuţie corporală, precum tropotita (jungle, dnb) și bătuta (punk), preumblata, legănata și altele. El alintă stilul, botezându-l tribe-hop/feral-folk/rare-metal/post-ethnic și spune că “muzica neaoșă de iarba Fiarelor e un mânz tânăr, născut în sălbăticie din părinţi bătrăni, născuţi în captivitate”. Fiarele din numele “iarba Fiarelor”, scris cu “i” mic și “F” mare, se referă atât la fiarele pădurilor, cât și la fiarele metalice. În mitologie, iarba fiarelor este o plantă misterioasă care descuie lacăte. Legenda spune că poți înţelege graiul necuvântătoarelor dacă intri în posesia miraculoasei plante, dar și că ea îţi oferă puteri supranaturale. Primul album de studio iarba Fiarelor, “Desculț”, care tratează într-o aură proprie genuri arhaice românești cum sunt doina, cântecul de haiducie și de război, cântecul fecioresc, cel de joc, de dor și balada populară, a fost lansat în 2020. În iunie 2023 a apărut cel de-al doilea material discografic al trupei, “Slobod”, conceput să reprezinte un fel de new age nelalocul lui, pe care muzica din România nu a avut ocazia să-l trăiască la timpul cuvenit, concomitent cu alte culturi, o formă evoluată a muzicilor folk și/sau populară. 

Bucium este o formație rock cu influențe folk, ambiental și metal simfonic.
Membrii trupei fac spectacol pe scenă cu două viori, instrumente tradiționale, chitară, bas, tobe și voce.
Albumele lor sunt conceptuale – îmbină legendele și basmele românești cu o muzică introspectivă, spirituală, dar într-o notă contemporană. E promisiunea de a regăsi, prin piesele lor, puritatea copilăriei și a te transpune într-un univers fantastic.
Materialele Bucium au rădăcini în mituri și legende, însă versurile și muzica lor sunt compoziții originale.
La final de 2022, odată cu solstițiul de iarnă, formația a lansat „Zimbrul Alb”, album în format unic, digipack de 21×21 cm, fiecare piesă cu o ilustrație semnată Radu Damian, cele opt ilustrații creând la final un poster.
Hai #LAPAS cu Bucium și Alexandra Milea – vioară, Andi Dumitrescu (compozitor și textier) – voce, chitări, instrumente de suflat și clape, Mihai Balabaș – vioară și chitară, Augustin ‘Adi’ Comorașu – bas și Cristian Răducanu – tobe & percuție.
”

Festivalul TAKT Fest Novi Sad, festival cu tradiție în Serbia, organizat de partenerii noștri din Asociația Kulturanova, îl aduce la Timișoara pe artistul Aleksandar Filipović Gandy.

TAKT Fest, festival multimedia și intercultural, a avut loc în perioada 20-24 septembrie la Novi Sad, și a reunit participanți din Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Polonia, Slovacia, Franța șamd., la diferite secțiuni – film și teatru, spectacole, concerte, forumuri și ateliere.

Orașul Novi Sad a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2022, iar Kulturanova este una dintre cele mai active organizații culturale din Serbia.

Timpuri noi, iubiri vechi! Trupa Partizan va urca pe scena Festivalului LA PAS – Festival de gastronomie artizanală 2023. #Partizanii nu au nevoie de prea multe prezentări – cu siguranță au cu ce 🙂 să se prezinte, pentru că hiturile lor au rămas în istoria muzicii rock românești.  Partizan înseamnă Artan & Suedezu, adică Adrian Pleșca (voce) și Răzvan Moldovan (voce și chitară), alături de Adrian Agheniței (bass) și Andrei Bărbulescu (tobe). Este un produs 100% românesc. Partizan este o formație de muzică rock fondată în anul 2001. Discografia trupei conține trei albume de studio: “Am cu ce” (2002), ”București” (2003) și ”Timpuri Noi” (2019). Partizanii se feresc de tot ce înseamnă satiră sau critică la adresa oamenilor obişnuiţi. Aduc situaţii din dimensiunea reală şi le transpun în una ştiinţifico-fantastică. Ei creează un univers paralel în care ne regăsim cu toţii.

Delta Pe Obraz s-a născut în 2016, la Chișinău, când Gheorghe Gușan și Cristian Chirilă, colegi la Actorie, au început să se joace cu poezii pe acorduri de chitară, oscilând între poetry rock și folk. Concursul pentru tinere talente POT Music a adus în peisaj alte două personaje, din zona indie-rock, și în scurt timp s-a conturat și a început să se facă remarcată trupa Delta Pe Obraz. Au urmat concerte și deja multe lansări de piese, extrem de bine primite de public și apreciate pentru originalitatea lor – „Moarte”, „După Război”, trupa exprimându-și astfel solidaritatea cu poporul ucrainean, „Amanta”, „Minte-i Frumos”, „Epitaf”, „Nu Mă Ating”, „Fluturi”, „Limpede” sau „Obuze”. Delta Pe Obraz înseamnă astăzi Gheorghe Gușan – voce, Gelu Argint – chitară electrică, Andrei Glăvan – chitară acustică, Ilia Ostapciuc – chitară bass și Seva Peev – tobe.

Proiect muzical cu bazele în Timişoara, Sonatic a pornit la drum în 2006, ca un proiect strict acustic. Plăcerea comună a „sonaticilor” de a explora lumea prin muzică a condus la sound-ul actual al trupei. În 2014, Sonatic și-a lansat albumul de debut – “Sunt”, desemnat Best Romanian Rock Album în cadrul Maximum Rock Awards 2014, iar în anul 2016 trupa a lansat albumul cu numărul doi – “Iluzii”. Au urmat multe concerte pentru băieții de la Sonatic, inclusiv participarea, în decembrie 2019, la Rock for Revolution – concert maraton ce a marcat trei decenii de la Revoluție, alături de Cargo, Pro Musica și Phoenix. Sonatic înseamnă Bogdan Racz – voce, chitară acustică, Mihai Berdeiu – chitară electrică, Radu Racz – chitară bas și Sorin Ghiniţă – tobe.